Ouuuff…..pai mda…am cam lipsit…cam mult ) …da nah…au fost kestii…perioade.. multe ..

Ideea e ca am cam abandonat locsorul asta in care mai descarcam eu cate un neuron..Si acum.., brusc m-am decis sa ma intorc…nu pentru cine stie ce motiv…pur si simplu….vreau sa scriu… pentru mine si poate….cate un prieten sau un strain care se opreste sa mai arunce o vorba draguta.. N-am pretentii si nici nu vreau sa fac cine stie ce roman din blogul asta…

S-au intamplat multe de cand nu am mai scris aici….si gandul ca ma pot schimba atat de mult in atat de putin timp ma uimeste pe zi ce trece… lucrurile de care sunt in stare ma uimesc si ele (.. daca m-as uita acum intr-o oglinda m-as inrosii al naibii de tare ) … deci clar sunt multe lucruri..  vai..si ma pufneste rasul… ma apropii de ceea ce vreau eu? cred ca da… sunt din ce in ce mai aproape..zilnic ..si asta conteaza… putin cate putin devin acea persoana care vreau sa devin… si sufletul meu capata nuante noi ….

Amorul este o nenorocire si fericirea, ce mi-o oferi, venin. Ca n-o stii aceasta este împrejurarea care te face adorabila. Dac-ai avè pentr-un moment ochii mei, ce altfel ti s-ar arata aceasta lume, în care tu cauti si speri a gasi ce nu-i în ea – fericirea. Tu zici sa te iubesc. Daca te-as putè iubi ca pe-o stea din cer… da! Dar daca sustin, daca doresc… n-aud eu din toate partile aceleasi suspine ordinare, aceleasi doruri… ordinare; caci care-i scopul lor? Placerea dobitoceasca, reproducerea în musinoiul pamântului de viermi noi cu aceleasi murdare dorinte în piept, pe cari le îmbraca cu lumina lunci si cu stralucirea lacurilor, aceleasi sarutari gretoase, pe cari le asamana cu zuzurul zefirilor si cu aiurirea frunzelor de fag. Este asa sau nu? Priveste-ti-i acei tineri, cu zâmbiri banale, cu simtiri muieratice, cu soapte echivoce, vezi acele femei, cari li raspund prin ochiri voluptoase si miscându-si buzele, vezi! împrejurul acestui instinct se-nvârteste viata omenirei… Mâncare si reproducere, reproducere si mâncare!… Si eu sa cad în rolul lor?…

Sâmburele vietei este egoismul si haina lui, minciuna. Nu sunt nici egoist, nici mincinos. Adesea, când ma sui pe o piatra nalta, îmi pare ca în cretii mantalei, aruncate peste umar, am încremenit si am devenit o statua de bronz, pe lânga care trece o lume, ce stie ca acest bronz nu are nici o simtire comuna cu ea… Lasa-ma în mândria si raceala mea.

Daca lumea ar trebui sa piara si eu as putè s-o scap printr-o minciuna, eu n-as spune-o, ci as lasa lumea sa piara. De ce vrei tu sa ma cobor de pe piedestal si sa ma amestec cu multimea? Eu ma uit în sus, asemenea statuiei lui Apol… fii steau cea din cer, rece si luminoasa! S-atunci ochii mei s-or uita etern la tine!

Fragmen din Cezara -de Eminescu

Totul e trist in lume…totul e pamantesc..palpabil..firesc..totul e obisnuit.. si desi multi vrem sa fim deosebiti cautam in jurul nostru obisnuitul pentru a-l avea ,la fel cum il au si toti ceilalti,pentru a-l poseda si pentru a ne bucura de el..suntem cu totii o alta oaie in turma,…caci desi blana noastra este de o alta culoare cu totii aspiram la aceeasi iarba..

Insa,..undeva departe..undeva dincolo de noi,undeva inlauntrul nostru se afla ceva cu mult mai special.. un univers imaterial,invizibil si nefiresc.. tot ceea ce e cu adevarat valoros nu poate fi privit sau atins.. insa il poti cunoaste cu mintea si sufletul..

tot ceea ce sunt eu si nu sunt..tot ceea ce esti tu si nu esti..tot ce este inauntru si inafara noastra.. in toate acestea sunt franturi de nefiresc.. franturi speciale ale unei lumi mai mult decat terestre si obisnuite… De ce oare multi se opresc la lumea aceasta trista si obinuita,simpla si plictisitoare.. de ce oare nu cauta mai departe de ceea ce vad cu ochii?…Nu am gasit raspuns ,decat ,ca poate..in mod tragic…asa functioneaza aceasta lume in care ne-am nascut…

Si atunci in cautarea unui ‘altceva’… trebuie infruntate dezamagirile pe care ni le ofera viata.. acel lucru trist care se numeste realitate … si care ,desi il cunoastem si suntem constienti de trucurile sale..va reusi sa ne surprinda in mod tragic de fiecare data… atunci in cautarea imaterialului realizam ca aceasta viata este defapt o lupta cu noi insine.. un drum..spre..

…autodristrugere

1)”suntem fericiti”

“aha”

“amandoi suntem mai fericiti acum..si e bine asa…nu as strica asta”

“….da..”

“ma bucur ca lucrurile au iesit astfel,..e mai bine…insa…mi-ar place ca peste ani sa ne revedem, sa fi trecut atatia ani incat sa nu mai conteze..i-as zice atunci tot…i-as spune cum au stat de fapt lucrurile..desi stiu ca stia,stia tot dar nu a schimbat nimic,i-as spune insa..si i-as multumi cred…i-as spune-o cu regret..dar nu cu resentimente ci cu regretul unei amintiri nostalgice din copilarie de care nu m-am bucurat depiln si care totusi m-a ajutat sa vad altceva,sa vad altfel…”

2)”Ma urasti?”

“Eu?Eu …nu….nu pot avea de astfel de sentimente…”

“Atunci…”

“Am trecut peste asta…am ajuns de la ingrijorare la enervare,la sentimente agresive de suparare,la tristete si melancolie…am strabatut tristetea si m-am oprit putin mai incolo… am ajuns sa te rasplatesc cu aceeasi indiferenta pe care ai aratat-o tu… ce vrei tu sa fie… pentru mine…asta e… nu vreau si nici nu imi mai pasa”

3)k: eu nu am chef sa dorm .. kred k o sa ma spanzur

s: dc?

k: …ma plict … glumeam…nu m-as spanuzra niciodata…m-as droga cu somnifere .. ii urasc pe amandoi .. de ce ma mai consum oare ?
s: nu stiu

k: ar trebui sa nu imi mai pese asa mult de altii da nu ma pot abtine

s: stiu cum e…

k: nu acum pe bune sti..eu mereu ma consum pt altii..ma asigur k ei sa fie happy mai intai … si eu ce?nimeni nu se preocupa si de min

s: si eu sunt asa…poate m.am schimbat putin..da in mare si e sunt asa

k : as putea sa dispar intr-o zi si nush cati s-ar ingrijaora ….god nush ce sa fac..eu am incercat sa ma schimb da nu imi iese

S: nu zi faze din astea stii k nu.i asa si ma consum si eu pt alti…o sa para ciudat dar si la ea ma gandeam mult..si faceam sa.i fie ei bine mai intai…asta e firea mea nu mi.o pot schimba..poate doar putin “sa mai lucrez la ea”sa nu ma consum atat de tare..asta tre’ sa faci si tu…

K: uff..nu ne merita nimeni zau…suntem prea de treaba pt restu’,..

S: aha..si ne gandim prea mult la ceilalti decat alti… ee …va trebui sa gasim pe cineva sa faca acelasi lucru pt noi

K: asa e…greu..hai sa dam un anunt..cine se ofera?

4) )”Alo?”

“Hei..”raspunde o voce la capatul firului

“Hei…ce faci?n-am mai vorbit de ceva vreme…e totul bine?”

“Bine?….Aa…da perfect”…ea se plimba prin balconul ingramadit,pana ce la un moment dat se sprijina cu palmele de geam…afara se lasa intunericul..”Si deci ce faci?”

“Uite ..pe net…auzi da tu sigur esti in regula?ai o voce ciudata…”

“Eu?…aah…eu…..eu……”..vocea i se opresete…isi sprijna capul de geam…simte o briza usoara…afara intunericul s-a intins peste tot…in ochii-i sticlosi se oglindeste sfarsitul unei zile…un sfarsit…isi stapneste o rabufnire iar vocea ii rasuna stins..”…nu vreau sa mor”

5) “si de ce ai zis asta”

“pentru ca asta as face”

“de ce”

“pentru ca daca ai pleca…as vrea inainte sa pleci…as vrea sa vad cum e sa te sarut”